E202 este codul european pentru sorbatul de potasiu. Pe etichetă apare ca „sorbat de potasiu”, „conservant: E202” sau „conservant: sorbat de potasiu”. Conservanți înrudiți sunt acidul sorbic (E200) și sorbatul de calciu (E203).

Provoacă sorbatul de potasiu cancer?

Nu există dovezi că provoacă cancer. În laborator, sorbatul de potasiu a stricat ADN-ul unor celule din sânge în cantități mari. Iar amestecat cu vitamina C și fier a format substanțe care au stricat ADN-ul bacteriilor. Sunt rezultate de laborator, nu studii pe oameni.

Care e diferența dintre sorbatul de potasiu și benzoatul de sodiu?

Amândoi sunt conservanți care opresc mucegaiul și drojdiile și sunt folosiți adesea împreună. Sorbatul de potasiu (E202) oprește mai bine mucegaiul. Benzoatul de sodiu (E211) e folosit mai ales în băuturi acre și, împreună cu vitamina C, poate forma benzen, o substanță care provoacă cancer.

Sorbat de potasiu (E202): ce este și este periculos?

Q: Este sorbatul de potasiu periculos?

În cantitățile din alimente, autoritățile îl consideră unul dintre conservanții mai siguri. Dar în laborator, în cantități mari, a stricat ADN-ul unor celule din sânge. La animale a schimbat bacteriile din intestin și a inflamat ficatul. Iar la unele persoane provoacă alergii pe piele. Merită limitat, împreună cu alimentele procesate în care se găsește.

Q: Este sorbatul de potasiu natural?

Nu. Acidul sorbic a fost descoperit în fructele de scoruș, dar sorbatul de potasiu folosit azi în alimente este produs în fabrici.

Q: În ce alimente se găsește sorbatul de potasiu?

În brânzeturi, vin, pâine ambalată și produse de patiserie, fructe uscate, gemuri, siropuri, sosuri, maioneză, margarină, sucuri și răcoritoare. Se folosește și în cosmetice, șampoane și medicamente.

Sorbatul de potasiu (E202) este unul dintre cei mai folosiți conservanți din lume. Îl găsești în brânzeturi, vin, pâine ambalată, fructe uscate, gemuri și sosuri – dar și în multe șampoane și creme. Împiedică alimentele să facă mucegai, ceea ce e util. Dar e sigur să-l mănânci în fiecare zi?

Pe scurt: sorbatul de potasiu este unul dintre conservanții mai blânzi, iar autoritățile îl permit în multe alimente. Dar nu e complet inofensiv. În laborator, în cantități mari, a stricat ADN-ul unor celule din sânge. În studii pe animale a schimbat bacteriile din intestin și a inflamat ficatul. Iar la unele persoane provoacă alergii pe piele. Cele mai multe efecte au apărut la doze mai mari decât mănâncă de obicei oamenii. Dar e un motiv bun să alegi alimente mai proaspete și mai puțin procesate.

Ce este sorbatul de potasiu?

Sorbatul de potasiu este o sare făcută din acid sorbic și potasiu. Acidul sorbic a fost descoperit în secolul al XIX-lea în fructele de scoruș, dar sorbatul de potasiu folosit azi este produs în fabrici.

Oprește creșterea mucegaiului și a drojdiilor, așa că alimentele țin mai mult pe raft. Funcționează cel mai bine în alimentele ușor acide.

Pe etichetă îl găsești ca:

Denumire	Unde îl vezi
Sorbat de potasiu	Lista de ingrediente
E202, „conservant: E202”	Produsele din Uniunea Europeană
Acid sorbic (E200), sorbat de calciu (E203)	Conservanți înrudiți

În ce alimente se găsește sorbatul de potasiu?

Lactate: brânzeturi, brânză topită, cașcaval feliat sau ras, iaurturi cu fructe
Panificație: pâine ambalată, lipii, chec, cozonac, produse de patiserie
Fructe: fructe uscate, gemuri, dulcețuri, umpluturi, siropuri
Băuturi: vin, cidru, răcoritoare, sucuri
Sosuri: maioneză, dressinguri, sosuri, margarină
Altele: murături, măsline, pește afumat, mezeluri
Produse nealimentare: șampoane, creme, machiaj și unele medicamente

Este sorbatul de potasiu periculos? Ce arată studiile

Ce spun autoritățile

În SUA, sorbatul de potasiu este considerat „sigur în general” de FDA. În 2019, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stabilit o limită zilnică sigură de 11 mg pe kilogram de greutate corporală pentru acidul sorbic și sărurile lui. Corpul descompune cea mai mare parte din el, ca pe o grăsime obișnuită.

Efecte asupra ADN-ului în teste de laborator

Într-un studiu din 2010, cercetătorii au pus celule albe din sângele uman în contact cu sorbat de potasiu, în laborator. Sorbatul a stricat cromozomii și a rupt firele de ADN. Autorii au spus că este „clar” dăunător pentru gene la aceste celule (Mamur et al., Toxicology in Vitro, 2010).

Un alt studiu de laborator a arătat că sorbatul de potasiu singur nu a avut efecte. Dar amestecat cu vitamina C (acid ascorbic) și fier, care se adaugă și ele în multe alimente, a format substanțe care au stricat ADN-ul bacteriilor (Kitano et al., Food and Chemical Toxicology, 2002).

Ca să fim corecți: analizele mai vechi ale multor teste au arătat că, în general, sorbații nu au stricat genele la animale (Würgler et al., Mutation Research, 1992). Iar celulele dintr-o eprubetă nu sunt același lucru cu un corp întreg.

Bacteriile intestinale și inflamația

Sorbatul de potasiu este făcut să omoare microbi – iar unii dintre microbii din intestinul tău sunt sensibili la el:

Bacterii intestinale umane, în laborator: cercetători din Cehia au testat sorbatul de potasiu, benzoatul de sodiu și nitritul de sodiu. Bacteriile bune, care reduc inflamația, au fost mult mai sensibile la ei decât bacteriile legate de inflamație (Hrncirova et al., Folia Microbiologica, 2019).
Șoareci: șoarecii care au primit sorbat de potasiu timp de 10 săptămâni au avut inflamație în ficat și bacterii intestinale schimbate. Vestea bună: după 5 săptămâni fără el, inflamația a scăzut (Xiao et al., Food and Chemical Toxicology, 2024).
Șobolani: niște șobolani au primit sorbat de potasiu sau benzoat de sodiu în apă timp de 8 săptămâni, în doze considerate oficial fără efecte rele. Au pierdut din bacteriile bune Lactobacillus și au avut mai multe bacterii legate de inflamație. Autorii spun că nu e suficient să testezi fiecare aditiv separat, pentru că de obicei mâncăm mai mulți conservanți împreună (Rezaei et al., Journal of the Science of Food and Agriculture, 2026).
Pești zebră: sorbatul de potasiu a dereglat bacteriile din intestin și a schimbat apărarea corpului la peștii zebră (Peng et al., Food & Function, 2019).

Studiile pe animale contează, pentru că a testa aceste doze pe oameni, cu bună știință, le-ar pune sănătatea în pericol. Iar șoarecii și șobolanii au majoritatea genelor și a proceselor din corp la fel ca noi. Încă nu există dovezi că sorbatul de potasiu din alimente le face rău oamenilor. Dar mai multe laboratoare independente au găsit același tip de efecte asupra intestinului. Asta e un motiv bun să fim prudenți.

Alergii pe piele

Acidul sorbic și sorbatul de potasiu pot provoca alergii, iritații și mâncărimi pe piele la unele persoane. De obicei vin din creme, șampoane și cosmetice, dar uneori și din alimente. Dacă faci iritații de la produsele de îngrijire, caută pe etichetă acid sorbic sau sorbat de potasiu („potassium sorbate”).

Cum mănânci mai puțin sorbat de potasiu

Cumpără pâine proaspătă de la brutărie, în locul pâinii ambalate care ține săptămâni întregi.
Alege brânzeturi fără conservanți – multe brânzeturi naturale nu au nevoie de ei.
Citește eticheta la fructe uscate, gemuri și sosuri – multe mărci nu au conservanți.
Mănâncă mai puține alimente ultra-procesate – au adesea mai mulți conservanți împreună. Citește mai multe despre alimentele ultra-procesate.

Găsește sorbatul de potasiu pe orice etichetă în câteva secunde. Cu NutriSmart, fotografiezi lista de ingrediente sau scanezi codul de bare, iar aplicația îți arată imediat dacă produsul conține sorbat de potasiu. Pune o alertă pentru el și aplicația te avertizează la fiecare produs scanat care îl conține. De asemenea, o să vezi și ceilalți aditivi, cu riscurile fiecăruia, și un scor de sănătate de la 0 la 10.Descarcă aplicația gratis

Poți citi și despre alt conservant, nitritul de sodiu (E250), și despre alimentele ultra-procesate.

Concluzie

Sorbatul de potasiu este unul dintre conservanții mai blânzi și e permis în multe alimente. Dar în laborator, în cantități mari, a stricat ADN-ul unor celule umane. În studii pe animale a schimbat bacteriile din intestin și a inflamat ficatul. Iar la unele persoane provoacă alergii pe piele. Nu există dovezi că sorbatul din alimente le face rău oamenilor. Dar alimentele mai proaspete și mai puțin procesate sunt o cale simplă să mănânci mai puțin din el.