Benzoat de sodiu (E211): este periculos? Benzen și ADHD

Benzoatul de sodiu este unul dintre cei mai folosiți conservanți din lume. Împiedică răcoritoarele, murăturile, sosurile și dressingurile să se strice. În România, mulți îl cumpără și la plic, pentru murăturile, zacusca și gemurile de casă. E ieftin și funcționează. Dar există mai multe studii despre el decât despre majoritatea aditivilor obișnuiți, iar unele sunt îngrijorătoare.

Pe scurt: benzoatul de sodiu este permis în cantități mici, dar există trei motive să-l limitezi. În băuturile care au și vitamina C, se poate transforma în benzen, o substanță care provoacă cancer. Un studiu mare a arătat că băuturile cu benzoat de sodiu și coloranți artificiali i-au făcut pe copiii obișnuiți mai hiperactivi. Iar studiile pe animale și de laborator au găsit efecte asupra memoriei, creierului și ADN-ului. Cele mai multe efecte au apărut la doze mai mari decât mănâncă de obicei oamenii. Dar dacă tu sau copiii voștri beți răcoritoare în fiecare zi, merită să reduceți.

Ce este benzoatul de sodiu?

Benzoatul de sodiu este făcut din acid benzoic și sodiu. Cantități mici de acid benzoic se găsesc în merișoare, scorțișoară, cuișoare și prune. Dar benzoatul de sodiu din alimente este produs în fabrici.

Oprește creșterea mucegaiului, a drojdiilor și a bacteriilor. Dar funcționează bine doar în alimentele acre, așa că îl găsești mai ales în băuturi, murături și sosuri.

Pe etichetă îl găsești ca:

Denumire	Unde îl vezi
Benzoat de sodiu	Lista de ingrediente
E211, „conservant: E211”	Produsele din Uniunea Europeană
Acid benzoic (E210), benzoat de potasiu (E212), benzoat de calciu (E213)	Conservanți înrudiți, cu aceleași efecte

În ce alimente se găsește benzoatul de sodiu?

• Băuturi: răcoritoare, sucuri „zero”, băuturi din fructe, ceaiuri reci, energizante
• Murături: castraveți, gogonele, ardei, varză murată și măsline la borcan
• Sosuri: dressinguri, ketchup, maioneză, sos de soia
• Alte alimente: gemuri, umpluturi de fructe, margarină, salate gata făcute (de vinete, de icre, de boeuf)
• Produse nealimentare: siropuri de tuse și alte medicamente, apă de gură, pastă de dinți, șampoane și creme

Benzoatul în murăturile și zacusca de casă

În multe case din România, benzoatul de sodiu se pune „ca să țină” murăturile, zacusca, gemurile și compoturile. De obicei nu e nevoie de el:

• Murăturile se păstrează bine în saramură, prin fermentare naturală sau în oțet. Murăturile fermentate (în saramură, fără oțet) au și bacterii bune pentru intestin.
• Zacusca, gemurile și compoturile țin dacă borcanele sunt curate, umplute fierbinți și sterilizate (fierte în apă sau ținute la cuptor).
• Dacă totuși îl folosești, nu pune mai mult decât scrie pe plic. Și nu-l combina cu vitamina C (acid ascorbic) sau cu sare de lămâie în compoturi și siropuri – mai jos vezi de ce.

Este benzoatul de sodiu periculos? Ce arată studiile

Ce spun autoritățile

În SUA, FDA consideră benzoatul de sodiu „sigur în general” până la 0,1% dintr-un aliment. În 2016, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stabilit o limită zilnică sigură de 5 mg pe kilogram de greutate corporală pentru acidul benzoic și toate formele lui la un loc. A spus și că copiii mici care mănâncă și beau multe astfel de produse ar putea trece de ea.

Benzenul din băuturile cu vitamina C

Asta e problema cea mai cunoscută. Când benzoatul de sodiu și vitamina C (acidul ascorbic) sunt în aceeași băutură, pot forma benzen. Benzenul provoacă cancer, mai ales leucemie (cancer al sângelui). Căldura și lumina grăbesc reacția. Zahărul o încetinește.

FDA a testat 199 de răcoritoare și alte băuturi. Cele mai multe nu aveau benzen sau aveau mai puțin decât limita din SUA pentru apa de la robinet (5 părți la un miliard). Băuturile care aveau mai mult au fost schimbate de producători, iar apoi au avut foarte puțin sau deloc (Nyman et al., Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2008).

Așa că riscul dintr-o singură băutură e mic. Dar nu ține băuturile cu ambele ingrediente în mașină, la căldură, sau în soare. Și alege băuturi fără benzoat de sodiu când poți.

Hiperactivitatea la copii

În 2007, cercetători de la Universitatea Southampton au testat aproape 300 de copii obișnuiți, de 3 ani și de 8–9 ani. Unele băuturi aveau benzoat de sodiu și un amestec de coloranți artificiali. Altele arătau la fel, dar nu aveau aditivi. Nici familiile, nici cercetătorii nu știau care e care. După băuturile cu aditivi, copiii au devenit mai hiperactivi (McCann et al., The Lancet, 2007).

Benzoatul de sodiu și coloranții au fost dați mereu împreună. Așa că studiul nu poate spune cât din efect a venit de la fiecare. După acest studiu, Uniunea Europeană a cerut un avertisment pe alimentele cu șase dintre coloranți (printre ei și E129, roșu allura), dar nu și pe benzoatul de sodiu.

Un sondaj de mai târziu a întrebat 475 de studenți ce băuturi beau. Cei care beau cele mai multe băuturi cu benzoat de sodiu aveau mai multe semne asemănătoare cu ADHD (Beezhold et al., Journal of Attention Disorders, 2014). Un sondaj ca acesta nu poate dovedi că un lucru îl provoacă pe celălalt. Poate oamenii cu aceste semne beau pur și simplu mai multe răcoritoare. Dar arată în aceeași direcție.

Ce arată studiile pe animale și de laborator

Multe efecte ale aditivilor alimentari pot fi testate doar pe animale sau pe celule. A da cu bună știință cantități mari oamenilor le-ar pune sănătatea în pericol. Șoarecii, șobolanii și peștii au majoritatea genelor la fel ca oamenii, iar corpul lor funcționează în multe privințe ca al nostru. De aceea, aceste studii sunt folosite ca să vedem din timp posibilele pericole:

• Memoria și creierul la șoareci: șoarecii au primit benzoat de sodiu în apă timp de patru săptămâni. Au avut memoria și echilibrul mai slabe și mai mult stres oxidativ – un tip de deteriorare a celulelor – în creier (Khoshnoud et al., Journal of Biochemical and Molecular Toxicology, 2018).
• Creșterea la peștii zebră: peștii zebră tineri au fost ținuți în apă cu benzoat de sodiu. Au crescut cu defecte ale corpului, au avut celule deteriorate și s-au purtat anxios. Autorii au avertizat să nu se folosească prea mult în alimentele procesate (Gaur et al., Biochemical and Biophysical Research Communications, 2018).
• ADN-ul în celule umane: în celule albe din sângele uman, crescute în laborator, benzoatul de sodiu a stricat cromozomii și ADN-ul (Zengin et al., Food and Chemical Toxicology, 2011).
• ADN-ul la șobolani: șobolanii au primit benzoat de sodiu împreună cu colorantul galben E110 timp de 12 săptămâni. Au avut ADN stricat în celulele ficatului (Ali et al., Drug and Chemical Toxicology, 2020).

Ca să fim corecți, aceste studii au limite. Dozele au fost adesea mai mari decât mănâncă de obicei oamenii. Celulele dintr-o eprubetă nu sunt același lucru cu un corp întreg. Și niciun studiu nu a dovedit încă aceste efecte la oameni. Dar mai multe laboratoare independente, cu metode diferite, tot găsesc același tip de efecte: celule deteriorate, ADN stricat și efecte asupra creierului. E un motiv bun să fim prudenți, în loc să așteptăm o dovadă finală.

Reacții asemănătoare alergiilor

La un număr mic de oameni sensibili, benzoații pot provoca urticarie, mâncărimi sau crize de astm, la fel ca reacțiile unor oameni la aspirină. Dacă observi asta după răcoritoare sau sosuri, caută pe etichete E210–E213.

Un lucru interesant: e și medicament

Medicii folosesc benzoatul de sodiu, în doze măsurate atent, pentru o boală rară cu care se nasc unii copii. În această boală, amoniacul se adună în sânge. Cercetătorii îl testează și ca tratament în plus pentru schizofrenie (Lin et al., Biological Psychiatry, 2018). Asta arată că acționează asupra corpului și a creierului. Tocmai de aceea are sens să fii atent cât iei din el, în fiecare zi, din mâncare.

Cum eviți benzoatul de sodiu

1. Bea mai puține răcoritoare și băuturi din fructe – ele sunt sursa cea mai mare, mai ales pentru copii.
2. Ai grijă la băuturile care au pe etichetă și benzoat de sodiu, și acid ascorbic (vitamina C) și nu le lăsa la căldură sau în soare.
3. Fă dressingul acasă din ulei de măsline și oțet sau zeamă de lămâie.
4. Citește eticheta la murături, sosuri, gemuri și salate gata făcute – multe mărci folosesc alte metode de păstrare sau niciun conservant.
5. La murăturile și conservele de casă, sterilizează borcanele în loc să pui benzoat.
6. Alege alimente proaspete, cât mai puțin procesate – citește mai multe despre alimentele ultra-procesate.

Găsește benzoatul de sodiu pe orice etichetă în câteva secunde. Cu NutriSmart, fotografiezi lista de ingrediente sau scanezi codul de bare, iar aplicația îți arată imediat dacă produsul conține benzoat de sodiu. Pune o alertă pentru el și aplicația te avertizează la fiecare produs scanat care îl conține. De asemenea, o să vezi și ceilalți aditivi, cu riscurile fiecăruia, și un scor de sănătate de la 0 la 10.Descarcă aplicația gratis

Poți citi și despre alți conservanți: sorbatul de potasiu (E202), nitritul de sodiu (E250) și acidul citric (E330).

Citește și despre acidul fosforic (E338), acidul din băuturile cola.

Concluzie

Benzoatul de sodiu este permis în alimente, iar cantitățile dintr-o băutură sunt mici. Dar poate forma benzen în băuturile cu vitamina C. A făcut parte din amestecul de aditivi care i-a făcut pe copii mai hiperactivi în studiul de la Southampton. Iar studiile pe animale și de laborator au găsit efecte asupra memoriei, creierului și ADN-ului. Nu există încă dovezi că, în cantități normale, le face rău oamenilor. Dar există destule motive să-l limitezi – mai ales în răcoritoare, mai ales la copii și mai ales în conservele de casă, unde nu e nevoie de el.