Acid fosforic (E338) în cola: oase, rinichi și dinți

Acidul fosforic este ingredientul care dă băuturilor de tip cola gustul acrișor și înțepător. E și ținta multor avertismente de pe internet: că „topește oasele”, „distruge rinichii” și „scoate rugina”. O parte sunt mituri – dar o parte au studii serioase în spate.

Pe scurt: acidul fosforic (E338) se folosește mai ales în băuturile de tip cola. În cantitățile din alimente nu este toxic, iar Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu a găsit riscuri de cancer sau de afectare a genelor. Dar studiile leagă cola băută zilnic de oase mai slabe la femei, boli de rinichi și pietre la rinichi. E destul de acid cât să erodeze smalțul dinților – chiar și în cola fără zahăr. Persoanele cu boli de rinichi ar trebui să evite fosfații adăugați.

Ce este acidul fosforic?

Acidul fosforic este un acid mineral făcut din roci cu fosfat. Același acid se folosește la îngrășăminte și la soluții anti-rugină – dar cel pentru alimente este foarte pur și se pune în cantități mici.

În alimente are două roluri:

• Gust: dă băuturilor cola gustul acrișor și înțepător, care echilibrează zahărul
• Păstrare: acidul ajută la oprirea creșterii mucegaiului și a bacteriilor

Pe etichetă apare ca acid fosforic, acid ortofosforic sau E338. Face parte din aceeași familie cu ceilalți fosfați adăugați, ca fosfații de sodiu (E339) sau polifosfații (E450–E452) din mezeluri.

În ce alimente găsești acid fosforic?

• Băuturi de tip cola: obișnuite, light sau zero – de departe sursa principală
• Alte sucuri închise la culoare și unele băuturi cu arome
• Unele sosuri, gemuri și jeleuri
• Unele alimente procesate, în cantități mici

Cele mai multe sucuri carbogazoase cu fructe (de lămâie, de portocale) folosesc acid citric în locul lui.

Cât fosfor adaugă cola?

O doză de cola are doar 30–40 mg de fosfor. Un adult ia deja 1.000–1.600 mg pe zi din carne, lactate, cereale și alimente procesate. Așa că problema nu e doar fosforul în plus. Cercetătorii cred că pot conta și acidul în sine, cofeina sau faptul că, la unii oameni, cola ia locul laptelui.

Este periculos acidul fosforic? Ce arată studiile

Ce spun autoritățile

În 2019, EFSA a reevaluat toți fosfații adăugați, inclusiv acidul fosforic. Nu a găsit riscuri de cancer, de afectare a genelor sau pentru copilul din burtă. A stabilit o limită zilnică sigură de 40 mg de fosfor pe kilogram de corp, din toată mâncarea. Dar a constatat și că sugarii, copiii mici și copiii depășesc des această limită din alimentația lor (EFSA, 2019).

Fosfatul din aditivi se absoarbe mult mai bine (80–90%) decât cel care se găsește natural în alimente.

Oasele

În studiul Framingham despre osteoporoză, din SUA, femeile în vârstă care beau cola în fiecare zi (un pahar, o sticlă mică sau o doză era socotit o porție) aveau o densitate a oaselor de la șold cu 3,7% mai mică decât cele care beau mai puțin de o cola pe lună. Cola dietetică a arătat aceeași legătură. Alte băuturi carbogazoase, fără acid fosforic, nu. La bărbați nu s-a găsit nicio legătură (Tucker et al., American Journal of Clinical Nutrition, 2006).

E un studiu observațional – arată o legătură, nu o dovadă. Dar pentru că doar cola a fost legată de oase mai slabe, autorii cred că ceva din cola, ca acidul fosforic sau cofeina, ar putea avea un rol.

Rinichii

• Într-un studiu din SUA, cei care beau 2 sau mai multe pahare sau doze de cola pe zi – cam jumătate de litru sau mai mult – aveau un risc de aproape două ori mai mare de boală cronică de rinichi. Alte băuturi carbogazoase nu au fost legate de ea (Saldana et al., Epidemiology, 2007). Autorii au numit rezultatele „preliminare”.
• Persoanele cu boli de rinichi nu pot elimina fosfatul în plus. Medicii nefrologi avertizează că fosfații adăugați cresc fosfatul din sângele lor și ar trebui evitați (Ritz et al., Deutsches Ärzteblatt International, 2012).

Pietrele la rinichi

Într-un studiu cu 1.009 bărbați care avuseseră pietre la rinichi, jumătate au fost rugați să nu mai bea sucuri. Dintre cei care beau de obicei sucuri cu acid fosforic, cei care au renunțat au avut o șansă cu 15% mai mare să nu mai facă pietre în 3 ani. La cei care beau sucuri cu acid citric, renunțarea nu a schimbat nimic (Shuster et al., Journal of Clinical Epidemiology, 1992).

Un studiu mai mare, pe 194.095 de oameni, a arătat că sucurile cu zahăr, cola și altele, sunt legate de mai multe pietre la rinichi, iar cafeaua, ceaiul și sucul de portocale de mai puține (Ferraro et al., Clinical Journal of the American Society of Nephrology, 2013). Deci contează și zahărul.

Dinții

Cola are un pH de aproximativ 2,5 – aproape la fel de acidă ca sucul de lămâie. În testele de laborator, atât sucurile obișnuite, cât și cele fără zahăr au erodat smalțul dinților. Cu cât băutura e mai acidă, cu atât face mai mult rău (Gravelle et al., General Dentistry, 2015). Spre deosebire de carii, eroziunea vine de la acid, nu de la zahăr – deci „zero zahăr” nu îți protejează dinții.

Prea mult fosfor în total

Într-un studiu mare din SUA, adulții care luau peste 1.400 mg de fosfor pe zi din toată mâncarea aveau un risc mai mare de deces în timpul studiului (Chang et al., American Journal of Clinical Nutrition, 2014). Fosfații adăugați din alimentele procesate și din băuturi sunt unul dintre motivele pentru care mulți oameni ajung la atât.

Mituri despre acidul fosforic

• „Cola îți topește oasele.” Nu. Corpul ține aciditatea sângelui într-un interval foarte strâns. Legătura cu oasele mai slabe vine din cola băută zilnic, ani la rând, nu din acidul care ar atinge oasele.
• „Cola scoate rugina, deci îți strică stomacul.” Acidul din stomac e de obicei chiar mai puternic decât cola. Cola poate desprinde puțină rugină datorită acidului fosforic, dar asta nu spune nimic despre stomacul tău.

Cum reduci acidul fosforic

1. Bea cola din când în când, nu zilnic – inclusiv cea fără zahăr.
2. Alege apă, apă minerală, lapte, ceai sau cafea în loc.
3. Folosește un pai și nu sorbi câte puțin ore întregi – dinții au nevoie de pauze între „atacurile” de acid.
4. Clătește-ți gura cu apă după cola și așteaptă cam 30 de minute până te speli pe dinți.
5. Dacă ai boli de rinichi, caută pe etichetă orice cuvânt care conține „fosf” și orice E338–E341 sau E450–E452.

Găsește acidul fosforic pe orice etichetă în câteva secunde. Cu NutriSmart, fotografiezi lista de ingrediente sau scanezi codul de bare, iar aplicația îți arată imediat dacă produsul conține acid fosforic. Pune o alertă pentru el și aplicația te avertizează la fiecare produs scanat care îl conține. De asemenea, o să vezi și ceilalți aditivi, cu riscurile fiecăruia, și un scor de sănătate de la 0 la 10.Descarcă aplicația gratis

Poți citi și despre îndulcitorii din cola fără zahăr, ca aspartamul și sucraloza, și despre alimentele ultra-procesate.

Concluzie

Acidul fosforic (E338) dă băuturilor cola gustul acrișor. În cantitățile mici din alimente nu este toxic, iar EFSA nu a găsit riscuri de cancer sau de afectare a genelor. Dar cola băută zilnic a fost legată de oase mai slabe la femei, boli de rinichi și pietre la rinichi, iar acidul erodează smalțul dinților – chiar și în cola fără zahăr. Cele mai multe studii sunt observaționale, dar arată în aceeași direcție. Bea cola din când în când, nu în fiecare zi, și evită fosfații adăugați dacă ai boli de rinichi.