Aspartam (E951): ce este și este periculos?

Aspartamul este unul dintre cei mai folosiți îndulcitori din lume – și unul dintre cei mai controversați. Îl găsești în sucurile „zero”, în guma de mestecat fără zahăr și în mii de produse „light”. În 2023 a ajuns în toate știrile, când agenția OMS pentru cancer a spus că ar putea provoca cancer.

Pe scurt: Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), FDA din SUA și experții OMS spun că aspartamul e sigur dacă nu depășești limita zilnică. Iar majoritatea oamenilor iau mult mai puțin. Eticheta de „posibil cancerigen” se bazează pe dovezi puține. Nu înseamnă că s-a dovedit că provoacă cancer. Nu este sigur pentru persoanele cu fenilcetonurie, iar OMS nu recomandă îndulcitorii ca metodă de slăbit. Un suc dietetic din când în când e în regulă. Dacă bei mai multe pe zi, în fiecare zi, merită să reduci.

Ce este aspartamul?

Aspartamul este un îndulcitor artificial făcut din două „cărămizi” ale proteinelor (aminoacizi): acidul aspartic și fenilalanina. Este de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul, așa că o cantitate foarte mică îndulcește o băutură întreagă, aproape fără calorii.

Îl găsești sub mai multe denumiri:

Denumire	Unde o vezi
Aspartam	Lista de ingrediente
E951	Uniunea Europeană, inclusiv România
Canderel, NutraSweet, Equal	Mărci de îndulcitori de masă
„Conține o sursă de fenilalanină”	Avertisment obligatoriu pe produsele cu aspartam

Aspartamul se strică dacă e încălzit mult timp. De aceea se folosește mai ales în băuturi și alimente reci, nu la copt. Deseori e combinat cu alt îndulcitor, acesulfamul K (E950), ca să aibă un gust mai apropiat de zahăr.

Este aspartamul periculos? Ce arată studiile

Cancer

În iulie 2023, două organisme ale OMS și-au publicat concluziile în aceeași zi – și păreau să nu fie de acord:

• Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a spus că aspartamul este „posibil cancerigen pentru oameni” (grupa 2B). S-a bazat pe dovezi puține la oameni, mai ales pentru un tip de cancer de ficat (IARC, The Lancet Oncology, 2023).
• Experții FAO/OMS pentru aditivi alimentari (JECFA) au spus că dovezile despre cancer nu sunt clare și au păstrat limita zilnică sigură la 40 mg/kg (OMS, 2023).

De fapt, cele două nu se contrazic. IARC analizează dacă ceva ar putea provoca cancer în general. În aceeași grupă 2B sunt și extractul de aloe vera și legumele murate asiatice. JECFA, în schimb, analizează cât e sigur să consumi. Decizia IARC înseamnă că întrebarea e deschisă și trebuie studiată mai mult – nu că un suc dietetic îți dă cancer.

Unul dintre studiile folosite de IARC a urmărit peste 100.000 de adulți din Franța. Cei care consumau cel mai mult aspartam aveau un risc de cancer cu 15% mai mare decât cei care nu consumau deloc (Debras et al., PLoS Medicine, 2022). Studiul a urmărit oamenii în timp, deci arată o legătură, nu o dovadă.

Un studiu Harvard a urmărit timp de 22 de ani mii de asistente și cadre medicale din SUA. A găsit un semnal asemănător: bărbații care beau zilnic cel puțin un suc dietetic aveau un risc cu 31% mai mare de limfom non-Hodgkin și un risc dublu de mielom multiplu. Acestea sunt două tipuri de cancer al sângelui (Schernhammer et al., American Journal of Clinical Nutrition, 2012). La femei, legătura nu a apărut.

Ce arată studiile pe animale

Mai multe laboratoare independente au găsit efecte îngrijorătoare la animale:

• Cancer la șobolani: la Institutul Ramazzini din Italia, niște șobolani au primit aspartam în hrană de dinainte să se nască și până la moarte. Au avut mai multe limfoame, leucemii și cancere de sân, chiar la doze apropiate de cele pe care le iau oamenii (Soffritti et al., Environmental Health Perspectives, 2007). EFSA a criticat metodele acestor studii, dar IARC le-a analizat în 2023. Iar semnalul pentru limfoame se potrivește cu rezultatele de la Harvard la bărbați.
• Anxietate transmisă urmașilor: niște șoareci au băut apă cu aspartam, doar 8–15% din doza maximă zilnică permisă de FDA. Au devenit foarte anxioși. Iar anxietatea s-a transmis și la două generații de pui, care nu au primit aspartam (Jones et al., PNAS, 2022).
• Artere înfundate: aspartamul a crescut mult insulina la șoareci și maimuțe. La șoarecii care fac ușor boli de inimă, a mărit depunerile din artere, prin inflamație (Wu et al., Cell Metabolism, 2025).

De ce contează studiile pe animale: se fac pe rozătoare pentru că au majoritatea genelor la fel ca omul și multe dintre aceleași mecanisme. Iar testarea unei substanțe suspecte pe oameni le-ar pune sănătatea în pericol. Ele nu dovedesc că aceleași efecte apar la oameni, dar când mai multe laboratoare găsesc semnale de alarmă asemănătoare, merită luate în serios.

Inima

În același studiu francez, cei care luau mai mulți îndulcitori artificiali aveau un risc mai mare de boli de inimă. Aspartamul a fost legat de un risc cu 17% mai mare de accident vascular cerebral și boli asemănătoare (Debras et al., BMJ, 2022). Și aici e vorba de o legătură, nu de o dovadă: oamenii care beau multe sucuri dietetice pot avea deja mai mulți factori de risc.

Creierul și memoria

Un studiu din Brazilia a urmărit 12.772 de adulți timp de opt ani. Cei care luau cei mai mulți îndulcitori fără calorii, inclusiv aspartam, au avut memoria și gândirea slăbite mai repede decât cei care luau cel mai puțin. Legătura a apărut la persoanele sub 60 de ani, nu și la cele mai în vârstă (Gonçalves et al., Neurology, 2025). Este primul studiu mare de acest fel și trebuie confirmat.

Unii oameni spun că au dureri de cap după aspartam. Studiile pe această temă sunt mici și au rezultate amestecate, dar dacă observi un tipar, e rezonabil să-l eviți.

Greutatea și glicemia

Aspartamul nu crește glicemia. Dacă înlocuiești o doză de suc cu zahăr cu una dietetică, mănânci cu aproximativ 140 de calorii mai puțin. Dar în studiile pe termen lung, îndulcitorii nu au dus la o scădere în greutate de durată. De aceea OMS recomandă să nu folosești îndulcitorii fără zahăr pentru controlul greutății și sfătuiește să reduci în general gustul dulce (OMS, 2023). Recomandarea nu se aplică persoanelor care au deja diabet.

Îndulcitorii pot influența și intestinul. Într-un experiment, toți cei patru îndulcitori testați, inclusiv aspartamul, au schimbat bacteriile intestinale ale voluntarilor în două săptămâni. Dar doar zaharina și sucraloza au schimbat clar glicemia (Suez et al., Cell, 2022).

Fenilcetonuria

Acesta este singurul grup pentru care aspartamul este clar dăunător. Persoanele cu fenilcetonurie nu pot descompune fenilalanina. Ea se strânge în corp până devine toxică. De aceea fiecare produs cu aspartam trebuie să aibă avertismentul despre fenilalanină.

Cât aspartam este sigur?

Limita zilnică sigură (oficial, „doza zilnică acceptabilă”) este cantitatea pe care o poți consuma în fiecare zi, toată viața, fără un risc real:

Autoritate	Limita zilnică sigură	Pentru un adult de 70 kg
OMS (JECFA) și UE (EFSA)	40 mg pe kg de greutate corporală	2.800 mg pe zi
SUA (FDA)	50 mg pe kg de greutate corporală	3.500 mg pe zi

O doză de suc dietetic are aproximativ 200–300 mg de aspartam. Așa că, potrivit OMS, un adult de 70 kg ar trebui să bea mai mult de 9–14 doze pe zi ca să depășească limita, dacă nu ia aspartam și din alte produse (OMS, 2023). Pentru un copil de 20 kg, limita este de 800 mg – aproximativ trei-patru doze.

În ce produse găsești aspartam?

• Băuturi: sucuri „zero” și dietetice, ape aromatizate, băuturi la plic, unele energizante
• Îndulcitori: tablete și plicuri de îndulcitor de masă (Canderel și mărci proprii ale magazinelor)
• Dulciuri: gumă de mestecat, mentosane și bomboane fără zahăr
• Lactate și deserturi: iaurturi light, budinci și jeleuri fără zahăr
• Altele: unele cereale, produse proteice, vitamine masticabile și medicamente

Rețetele se schimbă și diferă de la o țară la alta, așa că verifică mereu eticheta. Multe mărci folosesc acum sucraloză, stevie sau acesulfam K în locul aspartamului sau împreună cu el.

Ar trebui să eviți aspartamul?

Pentru majoritatea oamenilor, un suc dietetic ocazional sau o gumă fără zahăr nu sunt o problemă. Merită să reduci dacă:

• bei mai multe sucuri dietetice în fiecare zi
• folosești îndulcitori ca să slăbești (studiile arată că nu ajută pe termen lung)
• observi dureri de cap sau alte simptome după aspartam
• le dai copiilor mici băuturi dietetice, pentru că ei ating limita mai repede

Evită-l complet dacă ai fenilcetonurie.

Înlocuiri simple

1. Apă plată, apă minerală sau apă cu lămâie în loc de suc dietetic – cea mai bună variantă.
2. Ceai sau cafea fără îndulcitor, reducând treptat cât de dulce le bei.
3. Iaurt simplu cu fructe în loc de iaurt light.
4. Dacă vrei un îndulcitor, folosește-l ocazional, nu în fiecare băutură.

Găsește aspartamul în câteva secunde. E ușor să-ți scape E951 dintr-o listă lungă de ingrediente. Cu NutriSmart, fotografiezi eticheta sau scanezi codul de bare, iar aplicația evidențiază îndulcitorii și ceilalți aditivi, îți explică ce este fiecare și dă produsului un scor de sănătate de la 0 la 10 – ca să poți compara produsele pe loc.Descarcă aplicația gratis

Poți citi și despre alți îndulcitori, zaharina și eritritolul, și despre alimentele ultra-procesate.

Concluzie

Aspartamul este unul dintre cei mai studiați aditivi alimentari, iar în limita zilnică autoritățile îl consideră sigur. Decizia din 2023 se bazează pe dovezi puține, nu pe o certitudine, iar majoritatea oamenilor iau mult sub limită. Dar îndulcitorii nu ajută la slăbit pe termen lung. Câteva studii mari au ridicat semne de întrebare care merită luate în serios. Iar băuturile dietetice nu aduc nimic bun alimentației. Folosește-le ca înlocuitor ocazional pentru sucurile cu zahăr – nu ca obicei zilnic.